Cum arata antreprenoriatul in Romania?

Dacă unul din 5 tineri este antreprenor, ceilalţi 4 au locuri de muncă! În contextul în care şomajul este o problemă îngrijorătoare în multe economii ale lumii, antreprenoriatul este privit ca o soluţie viabilă. Pentru a putea stimula dezvoltarea activităţii antreprenoriale, primul pas care trebuie făcut este înţelegerea complexităţii ecosistemelor naţionale şi a caracteristicilor specifice ale acestora. Acesta este motivul pentru care echipa Akcees a realizat o analiză a mediului antreprenorial românesc şi a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltării acestora şi situaţia în care ei se regăsesc astăzi. Studiul este disponibil gratuit aici!

Cum arată ecosistemul antreprenorial românesc?

Suprinzător, dar bine, potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor şi Comisia Europeană. România este prima ţară din Uniunea Europeană din punct de vedere al intenţiilor antreprenoriale, 27% dintre români declarând că vor să pornească la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decât dublu faţă de media înregistrată în Uniunea Europeană.

Ne numărăm printre primele ţări europene şi atunci când vine vorba despre modul în care antreprenoriatul este privit în societate. 71% dintre români consideră antreprenoriatul ca o alternativă de carieră excelentă, în comparaţie cu doar 58% dintre europeni, în timp ce 74% din populaţia României consideră că antreprenorii au un statut privilegiat în societate.

Citiţi despre antreprenoriatul din România şi pe Gadget&Trends Magazine!

O evoluţie favorabilă poate fi identificată şi atunci când vine vorba despre percepţia antreprenorilor asupra oportunităţilor existente. Aceştia au aşteptări favorabile legate de creşterea propriilor companii: 48% dintre start-up-uri estimau în 2012 că vor angaja cel puţin 5 oameni în următorii 5 ani. În plus, gradul de internaţionalizare şi respectiv de inovaţie al produselor şi serviciilor dezvoltate înregistrează o creştere în ultimii ani potrivit Global Entrepreneurship Monitor. Astfel, la finalul lui 2012 48% dintre start-up-uri declarau că inovează la nivel de produs, în timp ce 39% dintre acestea spuneau că cel puţin un sfert din activitatea desfăşurată se adresează clienţilor din afara graniţelor ţării.

Percepţia antreprenorilor asupra ecosistemului românesc

Antreprenoriat 1Cultura antreprenorială puternic dezvoltată se datorează în principal presei şi evenimentelor de profil care au ridicat antreprenoriatul la rang de ciste. Cu toate acestea, problemele apar atunci când ne uităm la sustenabilitatea iniţiativelor antreprenoriale. România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană (după Austria, Estonia, Letonia, Olanda şi Slovacia) din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale: 9% din populaţia activă este fie în procesul de a începe un business, fie îşi dezvoltă propriile start-up-uri. Ocupăm însă penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilităţii iniţiativelor antreprenoriale: mai bine de jumătate din companiile nou înfiinţate nu reuşesc să supravieţuiască perioadei critice de 42 de luni (acestea se închid sau îşi suspendă activitatea).

Ce e de făcut în acest sens? Pentru a face recomandări în deplină cunoştinţă de cauză, am hotărît să ne uităm la principalii factori care influenţează dezvoltarea ecosistemului antreprenorial: caracteristicile antreprenorului, accesul la finanţare, taxele şi alte bariere administrative, existenţa reţelelor şi a conexiunilor, cultura şi capitalul antreprenorial, educaţia antreprenorială şi politicile publice. Fiecare dintre aceşti factori a fost analizat de respondenţii unui chestionar, iar rezultatele au fost discutate cu antreprenori şi investitori activi pe piaţa din România.

1.     Caracteristicile antreprenorului

Antreprenorii împărtăşesc un set comun de trăsături care îi ajută să îşi înceapă propria afacere şi le măresc şansele de reuşită. Printre acestea se numără abilităţile de leadership, capacitatea de muncă, gradul de independenţă dorit, toleranţa la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc să şi-l asume. Românii nu sunt pregătiţi din acest punct de vedere şi simt nevoia să dezvolte aceste caracteristici prin programe educaţionale.

2.     Acces la finanţare

O mare problemă a ecosistemului antreprenorial românesc este lipsa accesului la finanţare. Deşi dintre 48% români îşi doresc să pornească la drum pe cont propriu, mai mult de jumătate dintre aceştia afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Acest indicator înregistrează o valoare dublă faţă de Uniunea Europeană,  unde doar 21% dintre respondenţi acuză lipsa banilor ca motiv pentru care nu îşi dezvoltă propriile afaceri, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană.

Temerilor legate de insuficienţa fondurilor li se adaugă şi cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminuează o dată cu creşterea în vârstă, atunci când antreprenorii conştientizează că există numeroase opţiuni de finanţare accesibile în România şi în afara graniţelor.

3.     Taxe şi alte bariere administrative

Taxele şi barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale dintr-o regiune. Pentru antreprenori, ele se traduc în fonduri redirecţionate către stat şi timp pierdut în lucruri birocratice, înlocuind timpul ce ar trebui petrecut pentru îmbunătăţirea calităţii produsului sau serviciului oferit.

Indiferent de vârstă, respondenţii sunt unanim de acord că nivelul taxelor şi al impozitelor este ridicat, iar corupţia şi ineficienţa existentă la nivelul instituţiilor publice au un impact negativ asupra posibilităţilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.

4.     Existenţa reţelelor şi a conexiunilor

Existenţa reţelelor şi a conexiunilor este un factor cu impact asupra nivelului de activitate antreprenorială dintr-o anumită ţară. În România, comunităţi antreprenoriale puternice se dezvoltă în oraşele mari, însă acestea nu sunt încă suficient de prezente. Tinerii acuză de asemenea şi lipsa de conexiuni de business şi mentori relevanţi pentru ei.

Există însă diferenţe semnificative pe grupe de vârstă: reţeaua de contacte a unei persoane creşte semnificativ o dată cu vârsta, ceea ce aduce cu sine şi noi conexiuni de business şi asistenţa de care au nevoie din partea mentorilor. În plus, există diferenţe semnificative şi între antreprenori şi cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii având acces la reţele mai dezvoltate, conexiuni de business şi mentorat.

5.     Cultura şi capitalul social

Cultura antreprenorială joacă un rol important pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale, iar România stă excelent din acest punct de vedere, având un capital social dezvoltat şi o atitudine pozitivă faţă antreprenoriat.

Atunci când ne uităm însă la categoriile de oameni care influenţează opinia generală aspra antreprenoriatului, observăm că antreprenorii de succes, media, evenimentele şi prietenii au un impact pozitiv ridicat. La polul opus se situează însă profesorii, consilierii de carieră, părinţii şi familia, care influenţează negativ probabilitatea unui tânăr de a deveni antreprenor.

Influenţa asupra atitudinii antreprenoriale a tinerilor

Antreprenoriat 26.     Educaţia antreprenorială

23% dintre români afirmă că au participat la cel puţin un program de educaţie antreprenorială, procentajul fiind egal cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, tinerii sunt nemulţumiţi de calitatea educaţiei antreprenoriale primite şi consideră că acestea sunt susţinute de oameni care nu au legătură cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre şcoală şi mediul de afaceri este principala problemă a educaţiei antreprenoriale din România, iar soluţionarea acesteia stă la baza îmbunătăţirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou înfiinţate.

7.     Politicile publice

Atunci când vine vorba despre stat, în loc să stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, măsurile întreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major în calea dezvoltării. Astfel, membrii activi ai comunităţii antreprenoriale susţin că sunt la curent cu politicile publice de susţinere a antreprenoriatului, însă le consideră neadecvate. Lipsa de rezultate se datorează atât unei înţelegeri deficitare a mediului antreprenorial românesc cât şi corupţiei endemice care afectează măsurile întreprinse la toate nivelurile.

Ce rămâne de făcut?

Măsurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc pot fi întreprinse atât la nivel public, cât şi la nivel privat. Ca urmare a rezultatelor studiului şi a discuţiilor cu reprezentanţi importanţi din mediul de afaceri, considerăm că ar trebui să existe o diviziune clară a responsabilităţilor.

Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui să renunţe la programele de înfiinţare de noi companii – focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin îmbunătăţirea calităţii programelor de educaţie antreprenorială. În acest sens, este important să existe o legătură între şcoală şi mediul de afaceri, iar curricula ar trebui adaptată la condiţiile pieţei. În plus, sistemul educaţional trebuie să se concentreze pe crearea de lideri responsabili şi independenţi care valorifică antreprenoriatul şi înţeleg ce presupune acestea. Tot în slujba statului cade şi simplificarea administrativă şi fiscală, alături de lupta împotriva corupţiei.

Pe de altă parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente şi competiţii adresate antreprenorilor la început de drum, programe de mentorat şi suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunităţile de finanţare existente. Facilitarea accesului la acceleratoare, incubatoare şi spaţii de co-working este un alt punct foarte important, alături de promovarea continuă a modelelor de succes şi a motivelor corecte pentru a fi antreprenor.

Împreună, sectorul public şi cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Acum că e clar ce ar trebui făcut, rămâne doar ca lucrurile să fie puse în practică treptat, iar puzzle-ul să fie construit bucată cu bucată. Fiecare dintre noi îşi poate aduce contribuţia la schimbare, iar aceasta se produce încet, persoană cu persoană.

Tu ce faci pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România?

Newsletter